Parcă nimic nu sună mai trist decât „repatriere decedați”! Când găsești în cutia de scrisori un plic care conține o înștiințare oficială de la Ministerul de Externe prin care ești informat că trebuie să te ocupi de așa ceva, și încă repede, simți că-ți vine să urli, să-ți iei câmpii sau că-ți vine să leșini. Mai ales dacă din respectiva înștiințare rezultă că tocmai ai rămas văduvă! Și asta la mai puțin de un an după nuntă, pentru că ți-a murit soțul care tocmai își găsise un job în Anglia (unde plecase sperând că în câteva luni va putea să mă ia și pe mine acolo). M-am prăbușit în fotoliu și am început să plâng.
Nici măcar nu știam ce trebuie să fac, la ce ușă să bat mai întâi – nu am cine știe ce cunoștiinte juridice (de care mă temeam că e nevoie în situații de astea) și nu știam la ce ușă să bat mai întâi. Nici părinții și nici socrii mei nu se pricep la chestii de astea – în loc să mă ajute, mai mult m-au încurcat. Am întrebat în dreapta și-n stânga și, în cele din urmă, o prietenă mi-a trimis un e-mail în care se afla un link spre website-ul firmei de pompe funebre Transport Decedați Funeral Express, care asigură repatriere decedați Anglia, repatrierea celor decedați în Italia, în Germania sau în Spania. Mai zicea prietena mea și că, pe lângă aceste țări, în care firma are puncte de lucru, Transport Decedați Funeral Express mai asigură și repatrierea rămășițelor pământești ale celor care și-au pierdut viața în Franța, în Republica Moldova, în Belgia, în Grecia, în Turcia, în Norvegia, în Olanda sau în Serbia. Ba chiar și repatrierea rămășițelor pământești ale cetățenilor străini care au murit la noi în țară…
După ce am terminat de citit mailul, am pus mâna pe telefon și am format numărul 0729 007 003. Nu mi-apăsat că era noapte, pentru că prietena mea îmi spusese că firma lucrează non-stop. Mi-a răspuns un angajat care a înregistrat comanda și m-a asigurat că Transport Decedați Funeral Express va începe imediat să facă demersurile necesare. Într-adevăr, chiar a doua zi au trimis în Anglia un delegat care s-a ocupat de tot: personal de manipulare, medici legiști, autopsie, certificat de deces, certificat de îmbălsămare, pașaport mortuar și, în cele din urmă, de transport… iar eu am rămas singură, cu durerea mea.